Menu
Rupte din viata

Nu e vreme de murit

Nu cand ai o familie. Si mai ales cand ai doi copii minunati si un sot care cateodata te suporta mai mult decat te suporti tu.

Nu e vreme de murit este traducerea in romana a noului film din seria James Bond, la care am ajuns cu Alex datorita nazdravanilor, in urma cu vreo trei saptamani.

Rares si Calin si-au dorit niste timp fara parinti si ne-au gonit de acasa. Era o zi de sambata atunci cand ne-au spus ca este cazul sa iesim la o cina romantica. Noi, ca niste parinti ascultatori ce suntem, am plecat undeva aproape ca sa putem ajunge repede acasa in caz de nevoie. Pentru ca nu ne era foame insa, am ales sa mergem la cinema.

Evident ca teroristii familiei au uitat ca existam pret de vreo trei ore pana cand a venit noaptea peste ei. Vorbind cu Alex despre asta, ne-am dat seama inca o data ca timpul departe de nazdravani trece ingrozitor de greu dar si frumos totodata, mai ales ca nu am mai avut timp de stat impreuna in ultima vreme.

Desi stiam amandoi ca acest moment o sa vina, recunosc ca nu mi-a picat prea bine. Si banuiesc eu ca nici lui tati, caci a stat un pic cam ca pe ace si cu mana pe telefon tot filmul. Ne-am dat seama din nou ca ai nostri copii cresc si ca trebuie sa incercam sa profitam cat mai mult de momentele in care suntem impreuna toti patru.

Insa macar filmul a fost bun, m-a tinut prinsa in actiune, desi titlul lui mi-a adus ganduri si emotii la care nu pot sa spun ca ma asteptam cand am plecat de acasa.

M-am gandit ulterior la viata mea, dar si la viata noastra impreuna. La lucrurile pe care le fac pentru copii, dar si pentru noi patru. Din momentul in care a aparut Rares si mai apoi Calin, toata dragostea pe care o aveam pana atunci in suflet s-a impartit in mod egal. In mod egal dar in culori si forme diferite pentru trei omuleti diferiti.

Simt ca ma trezesc in fiecare zi doar ca sa le fiu alaturi si sa fac lucruri pentru ei, pentru cei trei cavaleri ai mei. Asta ma tine vie si fericita, chiar daca par de multe ori genul de persoana vesnic nemultumita.

Ma lupt de cativa ani incoace pentru zambete si expresii faciale demne de familia mea. Si imi place. Imi place sa invat lucruri despre mine, despre nevoile si dorintele mele. Dar mai ales despre nevoile si dorintele oamenilor pe care ii iubesc cel mai mult.

Dupa cum spuneam, nu e vreme de murit cand ai de ce si pentru cine sa traiesti si cand ai scopuri pe care vrei sa le atingi.  Nu cand am doi omuleti pe care imi doresc sa ii ajut sa devina barbati.

Nu e vreme de murit nici cand esti iubit asa cum sunt eu. Am langa mine un om care imi demonstreaza tot ceea ce eu nu am crezut pana sa il intalnesc. Am invatat langa el ca viata poate sa fie si frumoasa si linistita, plina de dragoste si de sinceritate.

Tot ce-mi doresc pentru viitor este sa ne intelegem ca pana acum si sa visam impreuna. Sa descoperim cat mai mult din aceasta lume uriasa, sa iubim si sa fim iubiti. Sa luptam impreuna pentru ceea ce ne dorim, sa zambim si sa ne bucuram unii de altii cat mai mult timp cu putinta.

Avem foarte multe de facut. Ne dorim, ne straduim si stiu ca o sa ne iasa aproape tot ce ne propunem. Nu e vreme de murit ci de trait viata din plin cu bune si cu mai putin bune!

1 Comment

Lasă un Răspuns

Acest site utilizează cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteţi de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informaţii puteţi consulta Politica de confidenţialitate a datelor personale. Vezi detalii
Sunt de acord