1 Martie, prima zi de primavara, vine cu atat de multe emotii pentru mine. In primul rand pentru ca primavara este anotimpul meu preferat. Apoi pentru ca aceeasi primavara imi trezeste o gramada de amintiri frumoase.
Primavara este anotimpul in care mi-am cunoscut jumatatea si tot ea a adus acum 10 ani vestea primului copil. Primavara am fost mireasa si tot primavara este cea care parca ma incarca cu energie pentru un an intreg.
Primavara inseamna martisoare, traditii, obiceiuri, povesti si amintiri frumoase pentru noi.
1 martie este ziua pe care o astept inca de mic copil cu nerabdare. Imi place traditia martisorului. Imi place sa vad cum baieti sfiosi ofera aceste simboluri fetelor din jurul lor. Imi place diversitatea si semnificatia acestor obiecte mici cu snururi alb-rosii impletite, create cu atata implicare. La fel de mult imi place consecventa tuturor pentru a mentine acest obicei.
Martisorul ca si ghioceii sunt simbolul primaverii, al revenirii la viata si al optimismului. El se poarta la vedere toata luna martie si mai apoi, unul din multele obiceiuri spune ca se agata intr-un pom inflorit. Se agata cu speranta ca asa cum pomul a inflorit si visurile noastre vor inflori si ne vor aduce implinirea sufleteasca de care avem nevoie.
De cativa ani incoace, cele mai frumoase martisoare ale mele sunt copiii. Felul in care imi aduc flori si micutele obiecte cu snurulet impletit in dimineata de 1 martie, dar si bucuria de pe chipul lor, imi ofera martisorul perfect. Gestul lor face cat toate traditiile si obiceiurile la un loc pentru sufletul meu.
Nu o sa uit niciodata prima floare primita de la nazdravanii mei. Rares invatase sa mearga putin inainte de sosirea primaverii si imi amintesc cum se invartea prin casa fericit ca ii luase tati o zambila pe care sa mi-o ofere. Imi amintesc cum alerga zambind pe holul casei ca sa ma surprinda cu floricica lui galbena.
Calin in schimb mi-a oferit pentru prima oara un buchetel frumos de ghiocei. Statea in brate la tati pentru ca inca nu stia sa mearga si zambea cu gurita lui mica si fara dintisori, in timp ce eu ma topeam de fericire. Era cel mai vesel bebelus din lume.
Cu ajutorul nostru si in special al lui Alex, nazdravanii nostri pastreaza si acum acest frumos obicei si in fiecare an, ofera martisoare nu doar mie, ci si colegelor si prietenelor pe care le au. Pana acum le-au oferit turta dulce in forma de animalute, flori, soare sau inimioare, colorata frumos si cu gust delicios. Probabil ca pe masura ce vor mai creste, vom inlocui turta dulce cu alt gen de martisoare, dar pana atunci ne bucuram de aceasta perioada.
Toate martisoarele le cumparam in fiecare an de la Targul de Martisoare din curtea Muzeului Taranului Roman. Este traditia mea si a lui Alex. Inainte de fiecare inceput de primavara mergem impreuna sa alegem in baza unei liste lungi, martisoare diferite, unice si lucrate manual.
In acest an si in contextul actual nu ne-a mai iesit, dar nu ne-am ingrijorat foarte tare pentru ca nazdravanii nu merg inca la gradinita si la scoala, iar Alex lucreaza de acasa, asa ca lista noastra este extrem de redusa. Pentru oamenii dragi am mai avut cateva ramase de anul trecut si in acest fel nu a fost nevoie sa stam chiar si 2 ore la coada care a inconjurat muzeul in acest an pentru accesul la targ.
O primavara frumoasa si zile senine sa avem, cu multa caldura sufleteasca, liniste si speranta ca in fiecare zi o sa fie bine si asa cum ne dorim!
Niciun Comentariu