Anii trec si ma doare

Unde sunt momentele in care ma strangeai de mana? Toti anii aceia in care privirea mea era tot ce conta pentru tine.

Anii in care doar mirosul pielii mele te linistea. Zilele in care imi zambeai senin. Sau serile in care imi mangaiai pieptul cu mana ta fina.

Unde e acea perioada de imbratisari? Momentele acelea unice de iubire. Zilele in care ma plimbai pe unde iti doreai tu. Clipele in care inca ascultai ce vorbeam cu tine.

Unde e iubitul meu mic dar mare? Frumosul meu visator. Unde s-au dus toate povestile pe care mi le spuneai si toate serile in care iti placea sa vorbim dupa ce stingeam lumina?

Totul e altfel azi…sau poate este la fel dar la un alt nivel.

Esti mai matur in tot ce faci. Ma iubesti probabil la fel de mult, dar mai serios decat pana acum.

Inca ma mai tii de mana, insa nu la fel de strans.

Inca ma bucur de zambetul tau, dar parca nu la fel de des.

Inca mai auzi ce vorbesc cu tine, dar parca nu mai suntem de acord.

Povestile pe care mi le spuneai s-au transformat in povestile tale si atat.

Serile noastre s-au transformat in seri fara tine.

Probabil ca asa trebuie sa fie. Probabil ca e doar o perioada fara tine tot, sau poate e doar o nevoie de a mea.

Desi mi-e greu sa pastrez distanta atunci cand tu simti nevoia, o sa fiu mereu langa tine, pentru ca eu stiu cine esti si tot ce poti.

Eu stiu ce am avut si tot ce vom mai avea impreuna. Eu te cunosc cel mai bine din lumea asta. Eu stiu unde incepi si unde te termini.

Te voi iubi neconditionat si am un infinit de motive! Si chiar daca astazi ti-a aparut pe fata primul semn de adolescenta, vei ramane intodeauna copilul meu iubit!

Pentru Rares, Viezurele meu inca mic…