Nu am ajuns deloc din intamplare in acest loc. Am vazut cateva poze pe internet si imediat ce le-am zarit mi-am dorit sa ajung aici cu nazdravanii. Pare ceva rupt din Stapanul Inelelor dupa cum spunea un amic de-al meu atunci cand i-am trimis cateva poze. Asa ca noi, elfii, am explorat si am profitat de aproape tot ce am descoperit aici.
Am admirat frumusetea aparte a acestui loc si ne-am cocotat pe fiecare stanca primitoare. Ne-am catarat atat cat ne-a tinut inimioara pe fiecare fiind la altitudine si unora dintre noi fiindu-ne teama de inaltime.
Spre Belogradchik am pornit din Vidin undeva in jur de ora 13:00, intr-o zi de duminica. Am dormit in orasul Cetatii Baba Vida in prima noastra noapte in Bulgaria si acest loc ne-a surprins intr-un mod placut. Mai multe despre ce am vizitat in Vidin aici.
Am facut aproximativ o ora pana la destinatie, pe o vreme superba. Noi nu eram pregatiti de asemenea caldura, pentru ca plecasem din Bucuresti ca sa fugim de ploaie, dar ne asteptam ca la doi pasi de noi, vecinii sa ne intampine cu o vreme asemanatoare.
La cetate erau deja 30 de grade si destul de greu de mers prin soare, dar un peisaj grozav. Era exact cum vazusem pe internet. Nu m-a dezamagit o secunda, ba din contra. Ne-am plimbat peste tot si am admirat fiecare stanca si coltisor usor accesibil.
De sus de pe stanci se vede pana departe si privelistile iti taie respiratia. Vezi colti de stanca ce ies deasupra copacilor verzi si acoperisuri rosii imprastiate pe fata muntelui intr-o aparenta dezordine fermecatoare. Si peste toate astea, un cer albastru cu nori albi si pufosi.
Rares se teme de inaltimi, ca si mine de altfel doar ca putin mai rau si nu am avut curaj sa exploram chiar tot. Nu mai vorbesc despre faptul ca ne-a toropit caldura si nu a fost deloc usor sa umblam printre toate formatiunile acelea stancoase incinse de soare. Bine ca aveam la noi pelerine si cizme de ploaie, dar palarii de soare, nu!
Cetatea Belogradchik situata in Muntii Balcani este una dintre cele mai bine pastrate cetati ale Bulgariei. Avand o suprafata de 10.210 mp, acest loc a folosit mai mult pentru supraveghere si mai putin pentru aparare. Prima fortareata a fost construita in timpul stapanirii romane si mai apoi a trecut printr-un process masiv de extindere in vremea domnitorului bulgar Ivan Stratsimir. Procesul de extindere a continuat si dupa anul 1396 cand cetatea a fost cucerita de turci.
Nu stiu ce as putea sa spun mai mult despre acest loc, mai ales cand mi se pare ca pozele spun mai mult decat as putea spune eu vreodata, asa ca le voi lasa sa rosteasca tot ce eu nu am reusit.
Cetatea Belogradchik ne-a fermecat si ne-a aratat din nou ca nu trebuie sa pleci foarte departe de casa ca sa te bucuri de ceva nou si inedit. Ce am mai facut in scurta noastra vacanta de trei zile prin Bulgaria gasiti aici.
Si pentru ca prea mult nou si inedit starneste foamea de obicei, dupa ce am terminat de vizitat, am tras la o carciuma cocheta de unde aveam o priveliste superba a cetatii. Restaurantul se numeste Pri Ivan, si pot doar sa va recomand sa il incercati daca ajungeti prin zona.
Niciun Comentariu