Uneori suntem doi parinti exagerat de afectivi, de iubitori. Nici nu stim exact daca cei doi nazdravani din dotare ne mai suporta mult timp. Cand nu-i pupam, ii imbratisam si cand nu-i imbratisam, le zambim. Cand nu le zambim ii mangaiem si cand nu-i mangaiem, cateodata ii mai si certam. Dar si cearta intra cateodata tot in categoria de afectiune, nu-i asa?
Acum lasand gluma la o parte, chiar credem ca avem doi copii iubibili si nu ne putem abtine din a face gesturi de tandrete cu ei. Unul consacrat deja in familia noastra este pupicul sandwich.
Pentru reteta aveti nevoie de:
- O mamica pupacioasa
- Un tatic pupacios
- Minim un copil iubibil si dornic de pupici ( dar nu neaparat )
Modul de preparare:
- Pentru acest pupic sunt obligatorii ambii parinti.
- Unul se aseaza in stanga copilului si celalalt in dreapta.
- Se localizeaza cu atentie falcile micutului, dupa care se trece la atac.
- Fiecare parinte ataca obrajorul care ii este destinat, cu o gura pupacioasa si extrem de lipicioasa.
- Pupicul sandwich dureaaaaza.
- El nu se termina imediat, ci tine pana cand copilul incearca sa evadeze. Cand e mic evadeaza mai greu, insa pe masura ce creste, el va dori sa evadeze din ce in ce mai repede, caci parintii pupaciosi nu sunt asa usor de suportat intotdeauna.
Rares la 8 anisori ai lui trebuie fugarit bine inainte, prins si tinut cu o imbratisare gadilicioasa pentru un asemenea pupic, insa el stie ce il asteapta si cred ca de aia si fuge cand il anuntam ca urmeaza pupicul sandwich.
Calin in schimb se stramba in timp ce rade in hohote si striga “ajutor”.
La nevoie, rolurile se pot inversa si parintii pot deveni miezul sandwichului cu pupici daruiti de doi copii.
Acesta este unul dintre lucrurile de suflet din familia noastra. Este un gest de apropiere, de conectare si gestul care ne umple cu energie pozitiva si cu dragoste in acelasi timp. Un gest simplu, dar care spune atat de multe.
Niciun Comentariu