Venetia este unul dintre orasele noastre de suflet. De ce? Pentru ca a fost prima optiune a amandurora atunci cand am ales destinatia pentru luna de miere. Ce s-a intamplat insa cu luna noastra de miere nu a fost exact ce ne-am dorit, asa ca nu am mai reusit sa vedem Venetia in acel an. Am povestit aici toata intamplarea, ca poate nu o sa mai pateasca si altii la fel ca noi.
Frumosul oras italian a ramas insa pe lista noastra de dorinte si cu prima ocazie, dupa ce au mai crescut copiii, am primit doua bilete cadou de la iubitul meu pentru o vacanta in doi acolo. Se intampla in ianuarie 2019. A fost extraordinar sa vad ca nu uitase nici o clipa ce ne dorisem impreuna si ca visul nostru avea sa se realizeze cativa ani mai tarziu, in luna ianuarie. Am ajuns ulterior si cu nazdravanii, dar despre asta am scris mai multe aici.
Cum am ajuns in Venetia
Am zburat catre Orasul Iubirii cu cei de la Wizz Air pe cursa Bucuresti – Venetia Treviso. Cursa dureaza aproximativ 2 ore, iar cand esti indragostit timpul trece si mai repede de atat.
Din Treviso am luat un autocar ce ne-a dus pana in Piazzale Roma, adica fix la intrarea in oras. Drumul a durat aproximativ o ora, iar pretul a fost undeva intre 7 si 10 euro de persoana din cate imi amintesc.
De unde ne-a lasat autobuzul se poate merge oriunde, fie pe jos, fie cu vaporasul, sau cu barcutele in regim de taxi. Noi am stat cazati aproape de Terminalul din Piazzale Roma, asa ca am mers pe jos pana la destinatie.
Unde ne-am cazat
Hotelul Continental este cel pe care l-am ales pentru luna noastra de miere intarziata. Este o unitate de cazare foarte bine amplasata, curata, cu personal amabil si un mic dejun delicios din punctul meu de vedere. Am avut vedere spre Marele Canal si recunosc sincer ca mi-a placut sa admir din fotoliul camerei, toate barcutele si vaporasele care treceau.
E un hotel perfect pentru un cuplu de indragostiti, dar mai multe puteti gasi chiar la ei pe site. Noi am descoperit la vremea aceea o oferta mai buna decat cea gasita pe pagina lor, la cei de la Agoda.
Am avut la dispozitie 3 zile pline pentru frumoasa Venetie, asa ca am explorat foarte multe locuri atat pe jos, cat si cu faimosul vaporetto.
Obiective turistice vizitate de noi
Stradutele orasului
Sunt atat de inguste si de pitoresti, incat nu doar o data ne-am simtit pierduti impreuna pe ele. Am descoperit in acest fel, locuri pe care doar pe jos le poti descoperi, iar aici am atasat doar cateva fotografii. Mai multe gasiti in articolul nostru separat doar cu poze.
Biserica Santa Maria Gloriosa dei Frari
Acesta este locul unde Alex m-a cerut a doua oara de sotie. A fost cel mai frumos cadou pe care puteam sa-l primesc dupa o lunga perioada in care uitasem ca traiesc si ma dedicasem 1.000 % doar copiilor nostri.
Am simtit din nou ca iubesc, ca sunt iubita si mai ales ca traiesc exact langa omul pe care mi-l doresc pentru tot restul vietii mele. Aceasta biserica gotica este cea mai importanta constructie religioasa din Venetia, dupa Biserica San Marco. Si este evident si cea unde nu avem foarte multe poze, pentru ca ne-au cam coplesit emotiile. Mai multe detalii despre Biserica puteti gasi aici.
Palatul Dogilor
Palatul este un simbol al Venetiei fondat dupa 812 si un loc care ne-a placut foarte mult. Aceasta cladire monumentala se afla in Piata San Marco, iar constructia sa a fost inspirata de arhitectura bizantina si de cea orientala. Am vizitat impreuna muzeul, curiosi fiind de istoria lui si de ceea ce puteam gasi intr-un asemenea palat. Pretul de intrare al unui bilet este de 26 euro de persoana, iar mai multe informatii gasiti la ei pe site.
Basilica San Marco
In biserica nu am intrat, chiar daca se afla exact langa Palatul Dogilor si chiar daca stiam ca este cea mai mare dintre bisericile Venetiei. Era destul de aglomerat inca de la intrare si noi eram cam obositi. Catedrala inaugurata in 1904 se afla chiar in Piata San Marco si se poate remarca destul de usor dupa multimea de oameni din fata intrarii.
Campanila San Marco
Este unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice ale Venetiei si era inchis atunci cand am mers noi acolo, pentru lucrari de mentenanta parca. Ne-am fi dorit totusi sa urcam in turnul de aproape 100 de metri si sa vedem peisajul in toata splendoarea lui. Nu regretam insa ca nu am facut-o, pentru ca am compensat cu o gramada de alte locuri minunate descoperite.
Marele Canal
Canalul principal al Venetiei este superb de vizitat nu doar ziua, ci chiar si noaptea, eventual de pe un vaporetto. Noi cel putin asa l-am admirat in totalitate, pentru ca ziua ne plimbam oricum pe stradute si mai devreme sau mai tarziu ajungeam in jurul lui si ii admiram imprejurimile. Nu mai vorbesc despre faptul ca hotelul unde am stat cazati era pe malul Canalului si ca si de pe Podul Rialto, care e si el un faimos obiectiv turistic, se vede o buna si frumoasa parte din el.
Marele Canal are o lungime de 3.800 de metri si o adancime de aproximativ 5 metri. Cele patru poduri care traverseaza Canalul sunt Podul Rialto, Podul dell’Academia, Podul Scalzi si Podul Calatrava. Acesta din urma este cel de la intrarea in oras prin Piazzale Roma. Este un pod modern si spectaculos, in special noaptea cand este luminat. Podul Scalzi este cel de la Gara Santa Lucia si cel pe care noi traversam zilnic, ca sa ajungem mai usor in centrul Venetiei.
Podul Rialto
Acesta este cel mai vechi pod peste Marele Canal, dintre toate cele patru existente care il traverseaza. A fost construit intre 1588 – 1591 si este impresionant. Ne-a placut mult sa lenevim putin pe el, dar si sub el si sa admiram gondolele care faceau slalom printre vaporase si printre barcutele private cochete. Aglomeratia de acolo este insa de nedescris, la asta contribuind din plin si numeroasele restaurante aflate in jurul podului sau celebra Piata Rialto.
Puntea Suspinelor
Aceasta este o constructie in stil baroc, ca un pasaj ingust, prin care am trecut si am descoperit ca unea camerele de interogare din Palatul Dogilor cu inchisoarea. Puntea a fost ridicata intre 1600 – 1603 si potrivit legendei, numele sau provine de la suspinele celor condamnati la moarte. Ei paseau prin acest pasaj de trecere ca sa ajunga din Palatul Dogilor in locul in care erau executati in inchisoare.
Murano
Aceasta este o frumoasa insula a Venetiei, care inainte sa devina cunoscuta pentru productia sticlei de Murano a fost un sat pescaresc. Am ajuns aici cu celebrul vaporetto. Biletele valabile 24 de ore ne-au costat 20 euro.
Am explorat si admirat aproape toate stradutele insulei. Majoritatea magazinelor sunt extrem de colorate datorita faimoasei sticle de Murano care umple vitrinele. Sticla de murano nu este ieftina deloc, dar in functie de obiectul dorit, cam oricine isi poate permite macar un suvenir micut. Eu am fost se pare iubareata si norocoasa si am primit niste cercei pe care ii iubesc. Sunt in forma de inima si sunt de culoare gri, care este preferata mea.
Murano este locul unde am gasit si am explorat o fabrica de sticla in adevaratul sens al cuvantului. Ba chiar am asistat la o demonstratie de realizare a unor obiecte deosebite. Tehnica din spatele procesului de fabricare este un mister chiar si in zilele noastre.
A fost uimitor sa vad pasiunea oamenilor si dexteritatea lor atunci cand venea timpul pentru demonstratiile facute turistilor. Cu ani in urma mesterilor sticlari le era interzis sa paraseasca insula ca sa nu dezvaluie misterele din spatele fabricarii miunatelor obiecte realizate.
Am mai admirat pe insula Farul din Murano care este considerat si un simbol al acestui loc. El are vreo suta de ani si initial fusese construit din lemn. In prezent este reconstruit din marmura alba si este destul de impunator.
Am vizitat si Turnul cu Ceas din Piata Campo Santo Stefano langa care era un frumos brad din sticla de Murano, pentru ca noi am vizitat Venetia in luna ianuarie, imediat dupa sarbatorile de iarna.
Biserica San Pietro Martire si Basilica Santa Maria e Donato sunt alte doua obiective turistice ale insulei Murano. Noi am ales totusi sa le vedem din exterior din cauza lipsei de timp.
Burano
Am pornit mai departe catre Burano, care este o insula ce ne-a inveselit. Toate casele sunt colorate frumos, dar si diferit una de cealalta. Stradutele sunt la fel de inguste ca peste tot, iar placerea de a le descoperi este uimitoare.
Daca Murano este cunoscut ca orasul sticlei, Burano este cel cunoscut pentru fabricarea manuala a dantelei. Mai multe poze cu Murano si Burano puteti gasi in articolul nostru de aici.
Pe unde am mancat bine
Am nimerit pe insula Burano, intr-o carciuma tare draguta, extrem de mica si cu mancare delicioasa. Osteria al Fureghin este primul restaurant unde am simtit efectiv ca am intrat intr-o bucatarie italieneasca adevarata.
Am mancat foarte bine si pe insula mare, la restaurantul Trattoria Sempione. Este situat undeva intre Piata San Marco si Podul Rialto.
Nu am ratat evident nici Hard Rock, pentru ca suntem fani si incercam sa nu le ratam pe oriunde ajungem.
Am descoperit locuri superbe, am mancat cea mai buna inghetata italieneasca la Gelateria Suso, am visat cu ochii deschisi, am savurat mancaruri delicioase, am invatat lucruri despre cultura italieneasca si am profitat din plin de fiecare coltisor din minunata Venetie. Orasul este unic si frumos, perfect de vizitat atat ziua cat si dupa lasarea serii.
Oricat de mult ne-am plimbat si oricat de tare ne dureau picioarele, cele trei zile din Venetia au fost petrecute intr-un mod inconstient si totusi constient. Au fost fara griji si fara sa realizam cat de repede a trecut timpul.
Ne-am iubit frumos si am repeta oricand aceasta experienta.
Niciun Comentariu